Lumbard ucidental Quest articol chì l'è scrivuu in lombard, grafia milanesa.

Con la definizion de Gal-Italich de la Basilicada a ciamom on grupp de isol lenguistich situaa in de la region de la Basilicada, in del sud de l'Italia. Hinn ciamaa inscì perchè gh'hann di caratteristich che ja dividen di alter dialett de la zòna e che regòrden quei de la famiglia di lengov gal-italich, in del nòrd Italia. I dialett se troeuven in dò center principai: el primm l'è quell di paes arent al Golf de Policaster (comun de Trecchina, Rivello, Nemoli e fòrsi anca a Tortorella e Casaletto Spartano); el segond l'è quell situaa arent a la città de Potenza (comun de Picerno, Tito, Pignola, Vaglio Basilicata, l'istessa Potenza, Ruoti, Cancellara, Pietragalla, Avigliano e Trivigno).

L'origin de quei parlad chì la gh'ha de vess reportada al rivà de nucli de popolazion settentrional che in del Medioev hinn andaa dree ai sò feudatari. I studios pensen che sien vegnuu de ona zòna tra Piemont e Liguria, probabilment de la Provincia de Savòna. De fatt quell territòri chì l'è staa dominaa a longh di Marches del Monferraa, che ai temp di Normann eren anca signor del Golf de Policaster. Se pò nanca esclud che l'area di dialett gal-italich lucan la fuss pussee vasta e che col temp vari parlad se sien adattaa al contest dialettal local.

Al dì d'incoeu el gal-italich de Basilicada l'è minga in bònn condizion e 'l ris'cia de sparì, a favor sia di dialett pussee "meridionai" sia de l'Italian, anca se dòpo i studi del lenguista todesch Gerhard Rohlfs l'è nassuu on poo de interess per i sò sòrt.

Esempi de lengua del Vottcent: dialett de Tito Modifega

 
Giovanni Papanti I parlari italiani in Certaldo p. 114

Divu donca ch'a li tempi de lu primu re de Cipru, doppo ca fo conguistada la Terra Santa da Guffrè de Buglione, successe ca 'na gentili donna gè 'm pellegrenaggiu a lu Sebbulcru, donne, mentre ca turnava, venuda a Cipru, da certa mala gente fo senza crianza sbreugnada. Per quessu, edda 'ntravagliada, sceppànnese li cavegli, penzò de gì a lagnarse 'n faccia a lu re; ma gne dessero certe persone ca gn'avria perdù li passi e le parole, perchè quedddu menava 'na vita accuscì meschina e senza fà bè a nisciuni, ca non divu ca eddu vulesse vennecà li guai de gd'ati, ma 'mmece assai affese ca gne fasciènu cò sbreugnadu scaàcciu se tenìa. 'Mpirò chicionca avìa 'nu travagliu, cu 'nsultarlu e 'ngiuriarlu, la rabbia sfuhava. Quessu sentennu, la femmena, desperada de se la rrenne, pè 'nu sfiziu a consularse de lu travagliu ch'avìa patù, crenzò de vulè pónge 'stu re meschinu. E se ne gè tutta chiangennu 'nanci a lu re e desse: "Signore miu, jè non sò menù qui 'n faccia a tti pè vendecarme l'affesa ca m'è stata fatta; ma sibbè, 'mmece pè paharme la spesa, te prehu ca tu me 'mparasse comme fai a supportà quell'affese ca sentu dì ca te fannu; azzò ca ju, 'mparannu da tti, pudesse cu pacienza tenerme lu travagliu miu ca jè, Diu lu sa, si non te vurrìa realà, se se pudesse, pecchè accuscì si' bonu a suppurtarli".
Lu re, ca sinu a tannu se n'iera scurdadu e scelosu, comme se se scetasse da lu sonnu, accomenzanne da la 'ngiuria fasciuda a 'sta femmena, ca senza sparagnu feze pahà, deventò terribbele e persecutò chicionca, pè fà briogna a la curona sova, 'nquacche mala azzione fascesse da tannu 'm poi.
Giovanni Papanti, Parlari italiani in Certaldo, 1875, pagg. 114-115

Bibliografia Modifega

  • A. Rosario Mennonna , I dialetti gallitalici della Lucania, Congedo, Galatina, 1987, ISBN 9788877863324
  • AA.VV. (1991), Le parlate lucane e la dialettologia italiana (Studi in memoria di Gerhard Rohlfs). Atti del convegno di Potenza 1988, Galatina, Congedo Editore 1991, ISBN 8877864532
  • Patricia Bianchi, Nicola De Blasi, Franco Fanciullo, La Basilicata, in I dialetti italiani. Storia struttura uso, Torino, UTET 2002, pp. 757-792
  • Gerhard Rohlfs, Studi linguistici sulla Lucania e sul Cilento, Galatina, Congedo 1988, ISBN 9788877863577
  • Fiorenzo Toso, Le minoranze linguistiche in Italia, Bologna, Il Mulino 2002, ISBN 8815126775
  • Seabastiano Rizza, Vocabolario del dialetto di Pignola (PZ), Siracusa, Grafica Saturnia, 2007.

Vos correlaa Modifega

Ligamm de foeura Modifega