Genoves: O cröo o l'àiva aröbòu da 'n barcón in tòcco de formàggio; asetòu in sciâ çìmma de 'n èrbo, o l'êa li li pe mangiâselo, quànde a vórpe a-òu l'à amiòu (ma sarebbe meglio dire a s'êa mìssa a-amiâlo). A l'àiva 'na fàmme da loî.
Dialett de Santo Stefano di Magra: Er crovu gi aveva robaa da 'na fnestra 'n tocu 'd formasu. Asitaa 'n zimu a 'n arberu, gera lì per magnarslu, quand ei ca la gurpa i l'ha vistu. L'era davero afamaa.
Dialett nizzard: Toti li personas naisson libri e egali en dignitat e en drech. Son dotadi de rason e de consciéncia e li cau agir entre eli emb un esprit de fratelança.
Dialett piasentin: Tüt i om e il don i nàsan lìbar e cumpagn in dignitä e dirit. Tüt i g'han la ragion e la cusciinsa e i g'han da cumpurtäs voin cun l'ätar cmé sa fìsan fradei.
Dialett reggian: Tót'al cheriatûri umâni e nâsen lébri e cumpâgn in dignitê e dirét. Chilòur j'în pruvésti ed cunisiòun e'd cunsînsia, e e gh'ân da cumpurtêres ciaschedóna vêrs cl'êtra cun ûn sentimèint ed fradlânsa.
Dialett modenes: Tótt i cristiàn i nàsen lébber e cumpàgn in dignitê e dirétt. I én dutè ed ragiòun e d'cusèinsa e i gh'àn da cumpurtères l'un vérs cl'èter in cum s'i fóssen fradèl.
Dialett bolognes: Tótt i èser umàn i nâsn lébber e prezîs in dgnitè e drétt. Låur i an la rasån e la cusiänza e i s an da cnpurtèr ón con cl èter cme di bón fradî.
Dialett de San Marin: Tot j essèri umèn i nàs lébri e cumpagn in dignità e dirét. Lou i è dutid ad rasoun e ad cuscinza e i à da operè, ognun ti cunfrunt at ch'j ilt, sa sentimint ad fratelènza.
Gallures: Tutti l'omini nascini libbari e pari in dignitài e diritti. So' iddi dutati di rasgioni e di cuscenzia e deni operà l'unu cu' l'altu cu' ispiritu di fratiddanza.
Sassares: Tutti l'òmmini nàscini lìbbari e uguari in digniddai e diritti. Eddi so dutaddi di rasgioni e di cussènzia e dèbini agì l'uni cun l'althri cun ippìritu di fraterniddai.
Napoletan: Tutte ll'uommene nasceno libbere e cu' eguale dignità e deritte; teneno raggione e cuscienza e hann'a operà ll'uno cu' ll'ato cu' 'nu spirito 'e fratellanza.
Dialett de Bitonto: Tùtte re crestièune nàscene lìbbere e che la stéssa dignità e re stésse derìtte. Ténene cervìdde e chesciénze e s'ònna chembertèue come fréute e sséure.
Dialett de Altamura: Tutte i cristiène nàscene lìbbere é tènene la stissa degnetè é i stisse derìtte. Tènene sendeminde é cuscenze e s'auonne a ccumburtè come ce fuéssere frète j'une che ll'ate.
Dialett de Croton: Tutt i Cristian nescinë libbiri i da stessa manera i l'atë pi dignità e dirittë. Loru teninë u cerveddrë du suj pi raggiunarë e hannë camparë unë cull'atë comu fratë e figghië da stessa matri.
Dialett de Cosenza: Tutti i ggìenti nascianu libberi e 'gguali all'àtri ppì ddignità e diritti. Ognunu tena cirbìeddru, raggiune e cuscìenza, e s'ha de cumbortà cull'atri cumu si li fòssaru frati.
Dialett de Monopoli: Tòtte i Crestjène nàsscn lìbbere i uguèl iend a degnetè i iend i derètte. S'à dutet d rescjione i cusscjeze...
Dialett tarantin: Tutte le crestiáne nascene libbere, parapuatte 'ndegnetát'e jusse. Tènene 'a rasción'e 'a cuscènze, e ss'honn'a ccumburtà' l'une pe' ll'ôtre accume a ffráte.
Sicilian: Tutti li òmini nàscinu lìbbiri e li stissi nti la dignitati e nti li diritti. Iddi sunnu addutati di raciuni e di cuscenzia e hannu a travagghiari nzèmmula cu lu spìritu di la fratirnitati.
Dialett de Messina: Tutti i cristiàni nàsciunu libbiri e nta stissa manèra ill'autri pi dignità e diritti. Iḍḍi hànnu ognunu u sò ciriveḍḍu mi rraggiùnunu e hannu a càmpari unu cull'autru comu si fussiru fràti da stissa matri.
Dialett de Vibo Valentia: Tutti i cristìani nescinu libbèri e â stessa manera i l'atri pe dignità e diritti. Iji hannu tutti u ciriveju loru pemmu raggiùnanu e hannu a campàri unu cu l'atru comu frati figgji dâ stessa matri.
Dialett de Reggio Calabria: Tutti i cristiàni nàsciunu libberi e ntâ stessa manèra ill'authri pi dignità e diritti. Iddhi ndànnu ognunu u so ciriveddhu mi 'rraggiùnunu e 'ndannu mi càmpunu unu cull'authru comu mi sùnnu fràti râ stessa matri.
Dialett locres: Tutti i perzùni nèsciunu lìbberi e ntâ stessa manèra dill'atti pe dignità e diritti. Iji ndannu ognunu u ciaravèju loru pemmu reggiùnanu e ndannu u càmpanu unu cull'attu comu frati figgji dâ stessa matri.
Dialett de Catanzar: Tutti l'omini nescianu libberi e sunnu i stessi pe' dignità e diritti; Ognunu ava u cerveddhu soi e a raggiuna e a cuscenza sua, e ava ma si cumporta cull'atri propriu comu si fhussèranu i frati soi.
Dialett ionigh: Tutti l'uamini nascianu libberi e su i stessi pe' dignità e diritti; Ognunu tena u cerivìaddru sue e a raggiune sua e a cuscìanza sua, e s'ha de comportare cull'atri propriu cùamu si fòranu frati sui.
Dialett de Gallipoli: Tutti l'ommini tu mundu nascene libberi e li stessi pe' dignitate e diritti. Tutti tenene capu e cuscenza e tocca 'sse comportene comu frati l'uni cu l'aḍḍi.
Dialett de Carmiano: Tutti li cristiani te lu mundu nascene libberi e suntu pari pe' dignità e diritti. Tutti tenene cirvieḍḍu e cuscenza e tocca 'sse comportane comu frati l'unu cu l'auru.
Dialett de Lizzano: Tutti li uemmini ti lu munnu nasciunu libbiri e uguali pi' dignitati e diritti. Tutti tenunu capu e cuscenzia e tocca 'ssi comportunu comu frati l'uni cu l'otri.
Dialett de Brindes: Tutti li cristiani tì 'llu mundu nascunu libberi e li stessi pì tignità e tiritti. Tutti tennu capu e cuscenza e tocca cu'ssi comportunu comu frati l'uni cu l'atri.
Dialett de Manduria: Tutti li cristiani ti lu munnu nascunu libberi e li u'uali pi' dignita' e diritti. Tutti tennu capu e cuscenza e s'onnu compurtari comu frati unu cu l'otru.
Dialett de Lecce: Tutti li cristiani te lu mundu nascenu libberi e lo stessi pe' dignità e diritti. Tutti tenenu cervieḍḍu e cuscenza e tocca 'sse comportanu comu frati l'uni cu l'auṭṛi.
Per ona grafia lombarda comun: comparazzion fonetega e lessicalModifega